Moment legislativ important pentru integrarea pe piața muncii a lucrătorilor defavorizați în întreprinderile sociale de inserție.
Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă:
- extinderea categoriilor de beneficiari de subvenție la toate categoriile de persoane din grup vulnerabil
- recunoașterea întreprinderilor socială de inserţie ca angajatori de inserție
Fundația ADV România, întreprindere socială de inserție și Rețeaua Întreprinderilor Sociale de Inserție prin Activitatea Economică (RISE România) susțin această măsură care ar crește rata de angajare a persoanelor vulnerabile concomitent cu reducerea costurilor cu ajutoarele sociale.
În numele beneficiarilor noștri, lucrători defavorizați, ADV România întreprindere socială de inserție și RISE ROMÂNIA, solicită măsuri pentru creșterea ratei de angajare a acestora și susținerea întreprinderilor sociale de inserție.
Cele două organizații care promovează angajarea persoanelor din grupuri vulnerabile în întreprinderi sociale de inserție au documentat problema și-au propus soluții incluse acum în propunerea legislativă nr. 241/2022 care completează Legea 76/2002, inițiată de către deputata Violeta Alexandru și susținută de către mai mulți parlamentari.
Propunerea are aviz favorabil de la Consiliul Economic și Social și Aviz favorabil de la Comisia pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte și minorități.
Modificările propuse la Legea 76 vizează:
- extinderea categoriilor de beneficiari de subvenție la toate categoriile de persoane din grup vulnerabil care se confruntă cu dificultăți majore de integrare pe piața liberă a muncii;
- recunoașterea întreprinderilor sociale de inserţie care funcționează în baza Legii Economiei Sociale 219/2015 și dețin un atestat și o marcă socială acordată de către Agențiile Județene de Ocupare a Forței de Muncă, ca angajatori de inserție. Menționăm faptul că aceste întreprinderi, au minim 30% angajați din categoria lucrătorilor din grup vulnerabil și oferă un pachet de servicii de inserție socio-profesională.
Propunerea legislativă a fost respinsă de Senat, însă mai are o șansă la Camera Deputaților, unde se va dezbate pe fond.
Senatul a respins modificarea legii pe motiv că extinderea categoriilor de persoane vulnerabile pentru care angajatorul de inserție ar beneficia de subvenție la angajare ar pune presiune pe bugetul de stat. Analiza noastră arată că pe termen scurt această modificare legislativă ar crește încasările la bugetul de stat. 47,25% din banii acordați, se vor întoarce înapoi sub formă de taxe angajat şi angajator. Dar adevăratul câștig ar fi pe termen lung: – creșterea veniturilor din salarii ar permite acestor persoane să investească în educația copiilor, în servicii pentru sănătate și îmbunătățirea calității vieții, cheltuielile pe care le-ar face din salariu se vor întoarce tot în economia națională. O singură schimbare care ar produce rezultate în cascadă și o consolidare a beneficiilor în timp.
Într-o singură lună statul cheltuie aproximativ 8 milioane de Euro cu prestațiile sociale, însă ar încasa de aprox. patru ori mai mult din taxele pe salariilor persoanelor care se angajează.
Stimularea angajării persoanelor din grup vulnerabil ar crește veniturile la bugetul public concomitent cu reducerea prestațiilor sociale.
De exemplu, conform datelor oficiale publicate de către Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, în luna august 2021, un număr de 156.944 de persoane au beneficiat în medie de 52 euro/ lună/persoană ajutor social (venitul minim garantat), fiind cheltuiţi de la bugetul de stat aproximativ 8,1 milioane Euro/lună. Dacă aceste categorii de persoane ar beneficia de serviciile unei întreprinderi sociale de inserţie şi ar avea un loc de muncă în cadrul acestor entităţi, la un salariul minim brut pe economie pentru anul 2022, angajatorul ar plăti 212 euro taxe angajat şi angajator pentru o normă de 8 ore/zi. Asta înseamnă că statul ar încasa de aprox. patru ori mai mult decât ceea ce plăteşte la acest moment, prin ajutoarele sociale.
Întreprinderile sociale de inserţie, pot conduce în timp la reducerea presiunii asupra bugetului de stat în ceea ce priveşte acordarea prestaţiilor sociale, care ar trebui să fie, de fapt, o plasă de siguranţă temporară şi nu o formă continuă de venit care nu face decât să creeze dependenţă şi să adâncească gradul de sărăcie.
Ce probleme ar rezolva propunerea legislativă de modificare a Legii nr. 76/2002 și de ce este atât de necesară?
Includerea tuturor persoanelor din grupuri vulnerabile, inclusiv tinerii cu risc de marginalizare, ca beneficiari ai măsurilor de sprijin menţionate la art.93. și oferirea unei șanse la un loc de muncă.
În prezent, beneficiază de subvenții la angajare, doar câteva categorii de persoane din grupuri vulnerabile. Foştii condamnaţi, foştii dependenţi de droguri, minorităţile etnice precum romii, refugiați, persoane fără adăpost, victimele violenţei domestice sau victimele traficului de persoane, persoane care beneficiază de ajutor social – toate aceste categorii reprezintă grupuri defavorizate şi vulnerabile, supuse riscului excluziunii sociale şi al sărăciei şi, din păcate, nu intră în categoriile de persoane pentru care angajatorii pot beneficia de subvenţii conform legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă. Aceste persoane se pot regăsi ca angajaţi în cadrul întreprinderilor sociale de inserţie autorizate prin Legea nr. 219/2015 privind economia socială, în condițiile unui sprijin corespunzător din partea statului care să compenseze lipsa lor de productivitate pe perioada reabilitării și formării. Întreprinderile sociale de inserţie au nevoie de sprijin pentru acoperirea diferenţei de capacitate de muncă a unei persoane din grup vulnerabil versus a unei persoane tipică. Pe de altă parte, angajatorul trebuie să aloce persoane de suport pentru a facilita integrarea persoanelor din grup vulnerabil la locul de muncă, ceea ce conduce la creşterea cheltuielilor şi a competitivității reduse pe piaţa economică din cauza costurilor mari de producţie şi prestare de servicii de acompaniament.
Recunoașterea ca angajator de inserţie a întreprinderii sociale de inserţie, reglementate prin Legea nr.2019/2015 privind economia socială.
La momentul definirii în legea 76/2002 a angajatorului de inserţie, nu era aprobată legea economiei sociale care definește și autorizează funcționarea întreprinderilor sociale de inserție. Prin această propunere, este recunoscut rolul de angajator de inserție al acestor entități care funcționează în baza legii economiei sociale și sunt autorizate de către AJOFM-urile locale și care se înființează și funcționează tocmai în acest scop.
Pornind de la cele mai recente date publicate de ANOFM în Registrul Naţional de Evidenţă a întreprinderilor Sociale, în România s-au certificat până la data de 30 martie 2022 un număr de 2525 de întreprinderi sociale. Un număr de 165 de întreprinderi sunt de inserţie şi au angajate 648 de persoane dintre care 412 din grupuri vulnerabile. Acestea vor face şi obiectul propunerilor actuale de modificare a legii nr. 76/2002. O parte dintre aceste entităţi vor alege să devină întreprinderi sociale de inserţie, în condiţiile în care legea nr. 76/2002 se modifică şi creează premise de sustenabilitate a locurilor de muncă înființate pentru lucrătorii care aparţin grupurilor vulnerabile.
Ce beneficii au subvenţiile salariale temporare destinate încurajării angajării lucrătorilor vulnerabili şi prevăzute la art. 93″
- oferă întreprinderilor de Inserţie un stimulent pentru angajarea de lucrători mai puţin calificaţi (reducând costul relativ al acestei forţe de muncă);
- oferă cadrul în care lucrătorii defavorizaţi pot dobândi experienţă de muncă şi oportunităţi de formare – posibilitatea de a-şi creşte productivitatea, astfel ocuparea acestora putând deveni sustenabilă după expirarea perioadei de subvenţionare;
- au potenţialul de a reduce şomajul structural, reducând distanţa la care se află aceşti lucrători faţă de piaţa muncii convenţională;
- reduc presiunea financiară pentru asigurarea prestaţiilor sociale pentru această categorie de persoane.
Cine susține proiectul de lege
Inițiatori: Alexandru Victoria-Violeta – deputat Neafiliat; Bola Bogdan-Alexandru – deputat Neafiliat; Chira Claudiu-Martin – deputat Neafiliat; Giugea Nicolae – deputat Neafiliat; Havârneanu Filip – deputat USR_PLUS; Ionescu George – deputat Neafiliat; Kocsis-Cristea Alexandru – deputat Neafiliat; Miftode Marius-Andrei – deputat USR_PLUS; Miuţescu Gheorghe-Adrian – deputat Neafiliat; Năcuţă Sorin – deputat PNL; Rizea Cristina Camelia – deputat USR_PLUS; Sas Lóránt-Zoltan – deputat USR_PLUS; Şovăială Constantin – deputat Neafiliat; Ştefan Ion – deputat Neafiliat; Stoica Diana – deputat USR_PLUS; Tănase Antonel – deputat Neafiliat; Toda Daniel-Liviu – deputat USR_PLUS
Iată ce spune Violeta Alexandru – inițiatoarea propunerii legislative:
“Sunt o susținătoare a proiectelor legislative care sprijină în mod activ persoanele cu dizabilități respectiv persoanele aparținând grupurilor vulnerabile să lucreze. Fac această afirmație nu doar din considerente financiare – deși, în mod evident, pentru orice om muncă reprezintă cea mai bună formă de ”protecție socială” – ci, mai ales, pentru că am convingerea că orice persoană își câștigă/își recapătă respectul/încredere în sine lucrând, participând într-un mediu activ. Iar întreprinderile sociale de inserție sunt astăzi locul în care cu adevărat persoanele din grupuri vulnerabile lucrează într-un mediu propice dezvoltării lor.”
Detalii și urmărirea procesului legislativ: http://www.cdep.ro
Cum poți să susții și tu această inițiativă
Senatul a respins inițiativa, însă mai avem o șansă în Camera Deputaților.
Dacă vrei să contribui la schimbare de durată, care să alinieze România la trendurile internaționale și la cele mai bune practici, ajută-ne să oferim vizibilitate acestei inițiative.
Te invităm să distribui această informație pe Facebook, Twitter sau LinkedIn sau să trimiți acest articol persoanelor interesate.
