Prin achizițiile publice responsabile social (APRS) cumpărătorii publici pot promova oportunități de angajare, muncă decentă, incluziune socială, accesibilitate și respectarea drepturilor sociale și ale muncii, furnizarea de servicii sociale de înaltă calitate și pot facilita accesul întreprinderilor sociale la licitații publice. Deși potențialul achizițiilor sociale este recunoscut de mult timp inclusiv în România, cel mai recent prin prevederi legale dedicate în Legea 98/2016, respectiv art. 69, alin. (1) din Legea 99/2016, domeniul de aplicare al utilizării sale legale în practică a fost incert și de aceea, cel puțin în România achizițiile sociale sunt o raritate.
ADV România prin Acceleratorul său de întreprinderi sociale a demarat un program de promovare a achizițiilor sociale publice și private în România. Un prim pas a fost realizarea unei evaluări a situației prin intremediul unei cercetări care a vizat autoritățile publice și operatorii din sectorul economiei sociale (unități protejate, întreprinderi sociale, cooperative, ONG-uri cu activitate economică).
Rezultatele cercetării au fost sintetizate în Barometrul Achizițiilor Publice Responsabile Social și au fost prezentate în cadrul workshop-ului Promovarea incluziunii prin achiziții publice sociale, din 23 septembrie 2021. Ancuța Vameșu, expert advocacy și președinte RISE România, este autorul raportului de cercetare
Principalele constatări privind achizițiile publice responsabile social
- Grad de cunoaștere redus – doar 35% dintre respondenți au răspuns că prevederile legii achizițiilor publice/ sectoriale privind clauzele sociale și contractele rezervate le sunt cunoscute.
- Pondere mică a procedurilor de achiziții cu clauze sociale – doar 15% dintre autorităților contractante care au răspuns la chestionar au derulat proceduri cu clauze sociale sau au rezervat contracte pentru ISI sau UPA.
Alte informații, inclusiv ce propun autoritățile și operatorii economici sociali pentru stimularea APRS, aflați din raportul detaliat al cercetării.
Susținerea întreprinderilor sociale de inserție prin utilizarea instrumentului de contracte rezervate, așa cum prevede legea, ar constitui o utilizare mai bună a banului public. Aceste întreprinderi creeză locuri de muncă pentru persoane cu dizabilități și din grup vulnerabil, care pe lângă locul de muncă beneficiază și de un pachet complet de servicii de integrare socio-profesională. Prin integrarea în muncă, aceste persoane, privite în mod tradițional ca fiind beneficiare de ajutor social, capătă un rol activ în comunitate și contribuie la bugetul de stat prin taxele salariale.
Iată și câteva cifre care ilustrative:
- 156.944 beneficiari / ~aprox. 8,1 mil Euro (august 2021)
- 87 de euro ajutor social vs 172 euro taxe angajat și angajator calculate la salariul minim
În plus, întreprinderile sociale, prin lege, trebuie să aloce minimum 90% din profitul realizat scopului social şi rezervei statutare. Așadar, dacă într-o unitate protejată, distribuția profitului se realizează ca în orice alt SRL, în cazul unei unități protejate care are și atestat de întreprindere socială de inserție, maxim 10% din profitul realizat se poate distribui asociaților.
